Archive for martie, 2013



Şeful secţiei de istorie de la Muzeul „Casa Sfatului”, Stelian Coşuleţ ne-a declarat că şi în acest an, al optulea consecutiv, muzeografii din instituţia amintită vor face noi cercetări arheologice la situl istoric de la Cumidava. Cercetările sunt cu atât mai importante cu cât datele de acolo demonstrează continuitatea populaţiei dacice după cucerirea romană. Mai exact, aşa cum s-a mai scris, în acel sit a fost găsită o inscripţie dedicată mamei împăratului roman Alexandru Sever (222-235), o lespede dedicată împărătesei Iulia Mamaea, protectoarea castrelor. Inscripţia a fost realizată, spune istoricul Stelian Coşuleţ, „de Cohorta a şasea Cumidavensis, unitate militară care era formată din populaţia dacă supravieţuitoare războaielor”. Specificăm faptul că cohorta era o unitate militară care număra 500 de soldaţi.

Castrul Cumidava şi-a lut numele de la un polis dac
Situl arheologic de la Râşnov se află situat pe o terasă mijlocie din apropierea râului Bârsa, la aproximativ patru kilometri nord vest de oraşul Râşnov, la hotarul cu comuna Vulcan. Suprafaţa castrului, inclusiv zona şanţurilor, însumează două hectare.
Prima descriere relativ precisă a fortificaţiei romane la Râşnov a fost făcută încă din 1856 de către M.J. Ackner. Însă primele cercetări sistematice au fost efectuate de către Mihail Macrea în anul 1939, chiar înaintea începerii celui de al doilea război mondial. Aşa cum am mai spus, datorită unei inscripţii din timpul împăratului Alexander Severus (222-235 d.Hr.) a fost identificată unitatea militară dislocată aici şi numele castrului roman: Cumidava. Castrul se pare că a preluat numele de la o aşezare dacă, amintită apoi între „oraşele strălucite ale Daciei” de către geograful Claudius Ptolemeu din Alexandria Egiptului. Totuşi, istoricul Coşuleţ spune că polisul dacic Cumidava şi cetatea acestuia ar fi situate în altă parte decât castrul, „foarte probabil chiar sub actuala cetate medievală a Râşnovului”. Conform Repertoriului Naţional Arheologic situl este menţionat ca fiind fortificaţie dacică din sec. III î.e.n. – I e.n.
În ceea ce priveşte castrul roman, acesta a fost realizat după războaiele daco-romane, spune sursa citată „cu scopul de a ţine piept atacurilor venite din partea carpilor – dacii liberi din Sud – Estul României de azi, şi a hoardelor de invadatori, prin cele două pasuri importante, Rucăr – Bran şi Oituz”. Iniţial, construcţia militară începută după 106 era din pământ şi lemn, însă după anul 126, zidurile au fost refăcute din piatră şi au dăinuit până în ziua de azi, la Râşnov. Potrivit istoricilor, castrul a fost construit, dorind să se apere teritoriile cucerite de atacurile dacilor liberi şi ale barbarilor.

Inscripţii, monede,
bisturiu medical – dovezi ale unei istorii de două mii de ani
Cea mai importantă descoperire făcută până acum aparţine grupului de arheologi coordonat M. Macrea ce au descoperit, aşa cum am spus, o inscripţie de pe vremea împăratului roman Alexandru Sever (222-235), o lespede dedicată împărătesei , „protectoarea castrelor”. Zidită la poarta centrală „Pretoria” a castrului, pe ea se putea citi inscripţia „Cumidava” – denumirea romanizată a aşezării. Inscripţia din sec. III e.n.: „Iuliae Mameae augustae matri Domini nostri sanctissimi Imperatoris Caesaris Severi Alexandi augusti et castrorum senatusque cohors Vindelicorum Piae fidelis Cumidavensis Alexandrianae ex quaestura sua dedicante la Iasdius Dominatio legato augusti III Daciarum”. Inscripţia era fragmentară, dar ansamblul creat cu aproape 2.000 de ani în urmă se păstrează şi astăzi la Muzeul Judeţean de Istorie din Braşov, două fragmente. Inscripţia, aminteşte Macrea, a fost distrusă parţial tot de soldaţii romani după asasinarea împăratului şi a mamei sale de către garda pretoriană. Aceeaşi soartă o va avea şi legatul imperial al celor trei regiuni dace, Domitianus.
Revenind la prezent, amintim că până acum săpăturile arheologice din zonă au mai scos la iveală în interiorul castrului fragmente de ziduri, fragmente de terra sigilată şi o figurină din lut care o reprezintă pe Venera sau , numele roman al zeiţei greceşti Afrodita, zeiţa dragostei, frumuseţii şi fertilităţii. Au fost descoperite de-a lungul timpului şi monede, dintre care unele sunt de pe vremea dinastiei Severus de la mijlocul secolului al III-lea, formate dintr-un miez de cupru şi acoperite cu o pojghiţă de argint. Ba chiar şi mânerul unui bisturiu medical. Dar şi o mare diversitate de materiale romane provenite din centrele italice, dar şi o mare cantitate de ceramică aparţinând dacilor. Prezenţa pieselor de origine dacică demonstrează că foarte aproape de castru locuiau daci, din rândul cărora se pare că erau recrutaţi şi soldaţi pentru armata romană. De altfel, şi istoricul Coşuleţ spune că ,,cohortele autohtone atestă continuitatea dacică în epoca romană şi contrazice izvoarele ce susţin că populaţia Daciei a fost exterminată sau mutată la sud de Dunăre”. Castrul roman ar fi rezistat până în jurul anului 250, când ar fi ars în urma unui puternic atac al trupelor aliate dace, gote şi vizigote. Ruinele lui au rămas vizibile chiar şi în Evul Mediu. În scrierile secolului XVIII era denumit Erdenburg, adică Cetatea de pământ, iar localnicii din Vulcan erau sfătuiţi de autorităţile vremii să se adăpostească în el în caz de pericol.

Autor: Iulian RINDER – Buna Ziua Brasov Data: 30 mar 2013

 

Reclame

Udrea a spus că ,,la PDL se fură alegerile”. AŞA E!!!!! PDL fură întotdeanuna alegerile.

Sarut mânuşiţele pentru adevărul recunoscut care este pe jumătate primul pas spre puşcărie.

Zic


Nu transforma pe cineva ca scop când ace(a)sta te priveşte ca oportunitate.

Părerea mea,

Iulian Rinder


Fără vreo logică anume sau fără vreun suport argumentativ, Braşovul pare a nu fi în graţiile puterii actuale – cum nu a fost nici în cele ale precedentei – pentru a deveni capitală regională.
Printre motivele desemnării oraşului nostru ca şi capitală regională, argumente susţinute şi de elita intelectuală, dar şi de politicieni, putem aminti că acesta este cel mai mare oraş din Regiunea Centru, fiind singura capitală de judeţ cu o populaţie de peste 200.000 de locuitori. Braşovul este cel mai mare contributor la bugetul de stat din regiune. Totodată, Braşovul este unul din polii de creştere economică a României, iar regionalizarea ar trebui să fie făcută în jurul unui astfel de pol.

Citește în continuare


comuna saraca 1

În ultima vreme mai mulţi oameni politici au adus în discuţie ideea comasării comunelor. Ideea în sine este corectă. Ultimul care a vorbit pe această temă a fost însuşi ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea. Politician înăscut, el a spus că ideea este bună, mirobolanţă şi eficientă dar practic se va face mai încolo spre nu se ştie când. Omul are dreptate.

În primul rând pe fond ministrul spune un adevăr pentru că în ultimii ani, din motive strict politicianiste, precum aceea de a avea o cantitate cât mai mare la partid – indiferent de denumirea acestuia – de primari pe cap de lider de filială, toate cătunele ce foloseau liziera pădurii drept toaletă ecologică dar şi loc de iubiri neromanţate şi budoar de realizat moştenitori, au devenit comune cu tot ceea ce înseamnă, teoretic, atribuţii administrative în acest sens.

Citește în continuare