Alea jacta est, Dunca!

Am scris azi în ,,Bună Ziua Brașov” un articol despre (de)căderea burdufului arogant de la Ministerul Sporturilor. Am avut dreptate. Ce-mi place când datul în bobi pe surse serioase, această struțo-cămilă magică dintre informație, rațiune și speculație dă corect la Guvernul României. Deci voi reda articolul cu link-urile de rigoare.

P.S. Toate televiziunile naționale au remarcat același lucru în ziua apariției articoluli. Da. Dar in presa scrisă trebuie să ai informția cu 24 de ore înainte ca să apară cel puțin odată cu teveul, netul, flexul, reflexul jurnalistic.

Caragiale, Urmuz, Ionescu trebuie să-și ceară clar și transcedendal scuze oficiale față de Liviu Dragnea

Pentru că traim în țara politicienilor –vii , parafrazând vorba lui Abraham Bram Stoker, cel cu Dracula –  merită amintit că această națiune nu a creat vreodată un  filosof  ce să sfideze geniul.

Chiar dacă ne referim la excepionalii Țuțea, Blaga, Noica, Marga, Șora.

Totuși trebuie să admitem că românii stau la baza literaturii absurdului. Un uriaș merit cultural.

Despre ( XI )

 

Nu aveam să-l împușc niciodată pe scornitorul în căcatul stalism-leninismului totalitar din Scornicești, zis Piticanie-PuliNicoTanie Ceaușescu, cunoscut în memoria istorică drept Pelticu Helicopteristu ( dixit dl. Pițu ). Avea să o facă un activist de-al lui, un prim secretar de partid, împreună cu o gașcă de securiști-puciști.

Deși moartea geniului din Carpați și a savantei lui de renume mondial în materie de vândut semințe în gări și studiat căprari în poziția capră avea să semene cu înjunghierea porcului ideologic de Crăciun, m-am bucurat atunci (ne)creștinește de faptul că loviți de tsunamiul istoric aveam să ne întoarcem în rândul țărilor cu o evoluție normală, cu neajunsurile lor dar și libertățile pe care măcar le presupune.

Despre ( X )

Îi privisem și pe aceia,ceilalți, cei puțin valoroși și rămași nehăcuiți de organele abilitate de cenzură , mazgâlind pretinse opere cu căcatul ideologic al ceaușismului și unei viziuni futile marxiste, fiind transformând în ,,operele” lor – indiferent care au fost acelea – măreția partidului, ,,lupta” sa dusă în beciurile împuțiților de burgeji, geniul strălucitor al conducătorilor gen Stalin, Dej, Mao, Ana Pauker ori Ceaușescu.

Umedele limbi date în cur date de acești corifei ce împărțeau lumea între în noi, cei buni, și ei, cei care trebuiau exterminați, aveau ca scop și încercarea acestor vermuncului de a ni se strecura în suflet.