Archive for octombrie, 2018


DESPRE XVII


Cavalerii stafidiți ai foamei mlaștini rătăcitoare sunt.

Sabia lor ne arde măruntaiele, sigiliul tumefiat și-l impregnează în ochii noștri.

Suntem niște sclavi oribili, purtați de lanțurile sale către cele mai necruțătoare, cele mai abominabile fapte îmi spune bătrânul pușcăriaș boschetar ce locuia într-un fel de grotă, o jegoasă gaură de canal părăsit.

download

Împreunate, jenant de diamantine cuvinte, chinuitor de actuale. Spectrul trădării bolșevice ne lăsase moștenire spectrul foamei.

Citește în continuare

Reclame

DESPRE XVI


 

Fascinantă călătorie, bolnav limbaj, singuratecă mulțime, apropiate depărtări, totul, absolut totul, izbucnește neiertător de mult în creuzetul sinapselor mele.

download

Copilăria cuvântului, zburdănicia silabelor, asprimea consoanelor, înșelăciunea sintaxei își fac loc crescând ca niște iedere peste blocuri invalidând apartamente damnate de singurătatea nefericirii în cuplu, curgând lipicios ca dintr-un pahar de lapte al bebelușului spre porcăria atee și mohorâtă a dimineților deținuților, renăscând în vinul seducției și topindu-se intelectual în cafeaua studentului fericit și flămând.

Citește în continuare


 

Merită să reiau un articol nu tocmai recent al doamnei Lelia Munteanu. În continuare  doar citez –

,,După Pearl Harbour, Hitler şi toată gaşca lui de colaboratori din străinătate au declarat război Statelor Unite (pe 12 decembrie 1941 a făcut-o şi România sub Ion Antonescu, n.m.). Ambasadorul maghiar la Washington a fost instruit şi el să înmâneze o declaraţie de război Secretarului de Stat Cordel Hull, care a decis să-l ia peste picior.

–        Ungaria, Ungaria… sunteţi o republică? l-a întrebat.
–        Nu, domnule, suntem un regat.
–        Zău? Şi cine e regele vostru?
–        Nu avem un rege, ci doar un regent, Amiralul Horthy.
–        Un amiral? Prin urmare, aveţi o mare flotă.
–        Nu, nu avem flotă deloc, din moment ce n-avem ieşire la mare.  
–        Curios: un regat fără rege şi un amiral fără flotă! Deci, de ce ne declaraţi război? Ne urâţi?
–        Nu. Noi urâm România.
–        Atunci de ce nu declaraţi război României?
–        Imposibil! Sunt aliaţii noştri.”


Știu, toată lumea cât de cât normală are păreri sau emite teorii privind familia clasică.

Inclusivultimul pe listă. eu.

Dar uităm că încă din 2016 s-a cam legiferat în România, cu niște nuanțe jegoase, pedofilia.

Nu, vă rog, nu fiți șocați, pentru că noi trăim în Estul Sălbatic unde totul este posibil.

Citește în continuare


dan-spataru-272352l-poza

Probabil unul dintre cei mai buni cântăreți români, Dan  Spătaru, ar fi fost perfect sănătos la adolescentina vârstă de 79 de ani și un om împlinit astăzi dacă nu ar fi suferit de moarte prin deces.

Cum elegant a definit conceptul și a scris un articol fosta mea colegă din perioada 1998 – 2000 de la ,,BZB” Camelia Csiki – o bătrână tânără de viitor – și realizatoarea actuală a emisiunii ,,Ora Regelui”,  vis – a – vis de un caz similar.

Revenind

Dan, probabil, ar fi tăiat tortul azi și ar fi turnat pe acesta kilogramele de whiskey , așa, ca aperitiv,  dacă maestrul Gică Petrescu nu ar fi dorit să aibă o discuție particulară despre eternitate cu el în urmă cu paisprezece ani.

Bine, Gică Petrescu l-a chemat cu doi ani mai devreme, preventiv.

Într-o cârciumă din rai.

Cu sfială omul, pe numele său tradițional Dan Spătaru, s-a dus să-și pregătească vocea și orchestra la cârciuma de pe lângă casa Celui de Sus pentru a nu-i da explicații ulterioare maestrului.

Ca iubitor de Metallica și Mozart nu pot să spun decât respect maestre Dan Spătaru.

Îngerii te ascultă .

Chefu-i chef și acolo, cred că nu e plin de pițiponci și manele.

Drumurile noastre poate…., eh, CNAIR? NU! Dan Spătaru? DA!